Aromaterapia
Psihologia mirosurilor este un domeniu extrem de complex, care explică felul în care simţul nostru olfactiv ne influenţează, la nivel inconştient, răspunsul la stimuli, stările de spirit, atitudinile, comportamentul, deciziile. Psihologia mirosurilor mai spune că acest simţ este legat, într-un fel surprinzător şi de memorie, de emoţii, de judecăţile morale, de toate experienţele noastre mentale.
Mirosurile care plutesc în aer acţionează asupra creierului nostru, putând să ne modifice comportamentul. Ţinem minte mirosul mamei, al ierburilor, al pământului, al hârtiei, al alimentelor, al mării, al muntelui, un întreg univers olfactiv la care se adaugă permanent alte informaţii senzoriale.
În unele săli de cinematograf, de exemplu, difuzoarele de arome împrăştie miros artificial de floricele de porumb, pentru a stimula consumul în rândul spectatorilor. În cazinouri, se răspândesc mirosuri fine de flori, care să le inducă jucătorilor dorinţa de a juca şi de a cheltui mai mult. În Japonia, la locul de muncă, anumite arome sunt menite să crească productivitatea lucrătorilor.
Se ştie cu certitudine că moleculele chimice din care se constituie mirosurile intră în nări şi se deplasează către zonele profunde ale cavităţii nazale. Aceste molecule sunt preluate apoi de sute de receptori olfactivi, care transmit informaţiile către bulbul olfactiv. Acest organ, de mărimea unui bob de mazăre, transmite, la rândul său, informaţii neuronale către diferiţi centri din creier pentru interpretare.
Un fapt remarcabil, descoperit de specialişti, este că există legături neuronale directe între bulbii olfactivi şi sistemul limbic, sediul emoţiilor şi al memoriei, iar cercetătorii cred că aceste legături facilitează formarea asocierilor între miros şi un anume eveniment/ sentiment. Aşa se explică de ce un anume miros poate trezi amintirea unor întâmplări foarte îndepărtate în timp, făcându-ne să retrăim întregul context emoţional.
În lucrările de psihologia mirosurilor publicate recent sunt prezentate nenumărate exemple care arată că anumite mirosuri pot duce la alegeri mai degrabă emoţionale decât raţionale şi că un rol important îl joacă şi societatea, mediul în care am crescut şi tradiţiile. Mai mult, reacţiile unei persoane în raport cu diverse mirosuri depind, în mod esenţial, de experienţele din copilărie. Chiar dacă este vorba de un miros pe care, în general, îl considerăm plăcut, dacă o anume persoană asociază mirosul respectiv cu o experienţă neplăcută, din trecut, reacţia nu va fi favorabilă.
De exemplu, faptul că asociem aroma uleiului de lavandă cu relaxarea, acest fapt se datorează şi diverselor substanţe conţinute în ulei, dar şi pentru că “ştim”, ne aşteptăm ca un astfel de miros să inducă relaxare, pentru că este folosit, în siguranţă, de secole.
Alte experimente au arătat că mirosul de citrice, de pildă, creează senzaţia de bine şi de curăţenie, aşa cum, la polul opus, nu este recomandată niciodată o întâlnire de afaceri, dacă vrei să ai succes, într-un restaurant cu specific de peşte sau fructe de mare, deoarece astfel de mirosuri nu au un efect benefic asupra stării de spirit.
Psihologia mirosurilor este un domeniu de cercetare aflat la început de drum. După ce au fost descifrate mecanismele fiziologice care susţin sistemul olfactiv, atenţia specialiştilor se îndreaptă acum spre legăturile subtile dintre simţurile noastre (mirosul, în special) şi felul în care acestea interacţionează, la nivel inconştient, cu stările noastre de spirit – un argument în plus pentru complexitatea fiinţei umane.
Uleiurile esentiale,
ca mecanism de coping
Poate că termenul coping este unul străin pentru tine. Chiar și așa, acesta apare în viața ta de multe ori, uneori și zilnic. Te folosești de el fără să îți dai seama, fiind un instrument util.
Coping-ul, sau altfel spus "ceea ce faci, ca să faci față", apare atunci când ești întristat că te-ai certat cu o persoană dragă, când ești stresat pentru că știi că ai de terminat o sarcină și timpul este limitat sau când ai avut o zi grea și plină, iar tot ce vrei este să se termine.
De ce? Pentru că ai nevoie de mecanisme de coping.
Acestea te ajută să „te simți mai bine”, „să treci peste” sau „să faci față” situațiilor stresante.
Iți recomand să încerci să folosești uleiul de lavanda, sau un alt ulei natural, care îti place tie, aplicat pe piept și pe încheieturile mâinii, în momentele în care te simți stresat. Folosește tehnica respiratiei 4-4-4, cu o mâna așezată pe piept, iar cealaltă mână pe abdomen și conectează-te cu tine.
